Nicolle Stănese, despre cel mai solicitant rol- meseria de mamă

Nicolle Stănese este jurnalist, antreprenor și WoW MoM. Mamă de Ana-Victoria.

Sigur o știi de la matinalul Antenei 1 sau de la emisiunea Bake Off de la ProTV. Azi aflăm detalii din culisele vieții ei de mamă.

O viață de mamă cu zâne, unicorni, îmbrățișări fără sfârșit și dragoste nemărginită. Acesta ar putea fi rezumatul mărturisirilor.

Am aflat de la Nicolle care au fost cele mai frumoase declarații pe care fiica ei i le-a făcut, ce face pentru sufletul ei, dar și care sunt cele mai mari provocări alături de Ana-Victoria.

În ce moment al profesiei ai aflat că vei fi promovată în fucția de mamă?

Ana-Victoria a decis să vină pe lume în momentul în care renunțasem de puțin timp la colaborarea mea cu postul de televiziune Prime Tv din Chișinău. Încă aveam emisiunea Servus Sibiu, la postul local Antena1 Sibiu, emisiune pe care o prezentam în fiecare duminică, live.

Am făcut asta în paralel cu jobul pe care îl aveam în Chișinău, adică era o nebunie totală 🙂 Duminica aveam emisiune live în Sibiu, imediat după, tatăl meu mă ducea cu mașina către aeroporul din Timișoara de unde aveam zbor către Chișinău.

Ajungeam în Moldova așadar, duminica seara, de luni până vineri prezentam matinalul Prima Oră alături de colegul meu Eugen Bulgaru și dincolo de asta mă ocupam de acțiunile caritabile ale Fundatiei Edelweiss, în calitatea mea de Ambasador al acestei fundații.

Vineri seara zburam înapoi către casă, duminică live în Sibiu și o luam de la capăt 🙂 2 ani și câteva luni am reușit să le duc în paralel, după care cred că obosisem puțin și am decis să renunț la colaborarea mea cu echipele din Chișinău de care apropo, mi-e dor tare!

Am rămas cu emisiunea din Sibiu și am dus emisiunea live, în fiecare duminică până în luna a 8-a când medicul meu mi-a recomandat să mă liniștesc de tot 🙂 ca să pot să am o naștere fără emoții din punct de vedere medical. Și gata, am luat o pauză așteptând minunea ce avea să vină în viața mea!

Nicolle Stănese, despre cel mai solicitant rol- meseria de mamă

Sursa foto: Arhivă personală

Îți amintești ziua în care ai aflat că vei fi pentru prima dată mamă?

Da, sigur! Ce mamă nu și-ar aminti-o? Îmi amintesc că îmi făcusem un test de sarcină și cea de-a doua liniuță se vedea foarte puțin (așa este atunci când sarcina există însă este micuță, dar asta nu știam atunci) și nu eram sigură că sunt însărcinată, așa că am sunat-o pe Theodora (prietena mea minunată care face acele bijuterii superbe Talise), i-am explicat că nu se vede clar cea de-a doua liniuță și ea a început să țipe fericită spunând contiuu “Ești însărcinată! Ești însărcinată!”.

Ea avea deja un copil, îți dai seama că am crezut-o 🙂 trecuse prin treaba aceasta cu emoțiile testului 🙂 Și așa a fost! În urma unui control la medicul meu ginecolog, am primit vestea clară, concretă și fără dubii! Ana-Victoria mea era în burtică!

Cum credeai că vei fi ca părinte și cum este rolul acesta în realitate? Sunt lucruri pe care erai sigură că le vei face sau că nu le vei face?

Întotdeauna mi-am dorit să fiu mamă, să știi. Mamă tânără, ca să fiu mai exactă. Și cumva, am învățat până acum, că orice îți doresti și ceri Universului, se întâmplă. Uitându-mă la mine, ca mamă a Anei-Victoria știu că dacă aș lua-o de la capăt, aș face la fel lucrurile în ceea ce o privește.

A fost o binecuvântare și este experiența vieții mele care mă face zilnic să fiu mai bună, mai plină de liniște și de frumos. Copilul meu este atât de calm și de bun, încât uneori sunt copleșită de tot binele pe care l-a adus în viața mea.

Nu știu să răspund foarte bine la întrebarea aceasta pentru că la mine totul a fost minunat de la început până acum. Am avut norocul să doarmă perfect din primele zile, am alăptat-o până la 1 an și 4 luni, este liniștită, minunată, sensibilă, bună și plină de pozitivism.

Cu Ana-Victoria mă înțeleg din priviri, avem o relație de mamă-fiică bazată pe respect, pe încredere, pe promisiuni întotdeauna respectate de către ambele părți și asta chiar dacă nu are nici 5 ani, îi împlinește în iulie, pe 10, cu o zi înaintea zilei mele de naștere.

Eu cred că starea de spirit și amalgamul de sentimente din sufletul mamei, se răsfrânge cu totul asupra copilului ei și din punctul ăsta de vedere, îi mulțumesc lui Dumnezeu că m-a ajutat să fiu mereu plină de dragoste și deci, ea, Ana-Victoria să fie dragostea toată.

Deci nu știu cum “trebuie” să fie o mamă și sincer nici nu am fost vreodată preocupată să citesc cărți despre asta pentru că atâta timp cât de nenumărate ori, zilnic, aud de la ea că sunt cea mai bună mamă, e minunat și mai mult decât suficient pentru mine.

Nicolle Stănese, despre cel mai solicitant rol- meseria de mamă

Sursa foto: Arhivă personală

Cum încep diminețile tale alături de Ana Victoria?

Cu multă dragoste și veselie…știu că sună siropos dar mamele știu exact despre ce vorbesc, sunt sigură. Nu ai cum altfel, atunci când în ochișorii ei vezi atât de multă lumină. E veselă, în majoritatea timpului și îți spun sincer, nu-mi amintesc vreo dimineață în care să se trezească morocănoasă. Nici măcar atunci când e necăjită de vreo răceală.

Ana-Victoria doarme singură în camera ei cu unicorni pictați pe pereți, dar uneori spre dimineață, mă caută prin casă și mă mai așez o oră, două, lângă ea în pat așa că am privilegiul când se trezește să îi sărut ochișorii și să îi spun că o iubesc. Ne spunem asta de o grămadă de ori pe zi și mă topește de tot când o aud că împarte atâtea sentimente unice.

Care sunt provocările alături de fiica ta?

Ah, sunt multe și zilnice 🙂 e foarte curioasă și la vârsta la care întreabă orice. Dacă poți să crezi că zilele trecute m-am fâstâcit toată când m-a întrebat de ce se moare și când ne mai întâlnim cu oamenii care devin îngeri… (bunica mea de care am fost tare atașată, Minerva, mama mamei mele, a murit acum mulți ani, înainte ca Ana-Victoria să se nască și recent a văzut o fotografie cu ea.

A văzut că m-am întristat și m-a întrebat în inocența ei, când o s-o cunoască și ea pe bunica mea…)

Acum suntem în momentul în care învățăm să împărțim, să nu judecăm copilașii care sunt grăsuți sau care nu au mereu alt rând de hăinuțe la grădiniță, în care învățam să ajutăm, să donăm din jucăriile cu care nu ne mai jucăm și alte lucruri care să o responsabilizeze.

Care au fost cele mai frumoase declarații pe care Ana Victoria ți le-a făcut?

“Mami, vreau să îi mulțumesc tot timpul lui Dumnezeu că m-a ales pe mine să fiu copilul tău pentru că nu știu ce m-aș fi făcut eu dacă aveam o altă mamă.”

” Mami, ai niște ochișori plini de dragoste și mi se face pielea găinii când îi văd.”

“Mami, ești inima mea.”

Sunt atât de multe… și am început să le scriu, într-un jurnal. Când am momente mai puțin ușoare, ca să nu le zic grele, îmi face bine să le citesc și să știu că indiferent pe ce plan nu sunt așa de bună cum îmi doresc, “meseria” de mamă, mi-o fac bine.

Experiențe cu bonele. Una dintre cele mai mari provocări ale părinților este găsirea ajutorului potrivit pentru copii. Cine te-a ajutat și dacă ai avut bonă, cum ai găsit-o?

Mama, mama și mereu mama. Mama mea este eroină. M-a ajutat de la început, necondiționat și o face în continuare. Ana-Victoria o idolatrizează, au o relație superbă.

Am avut și o bonă, Tutza, o femeie minunată care m-a ajutat cu Ana-Victoria de la câteva luni până la 3 ani jumătate, când nu a mai fost nevoie pentru că Ana-Victoria deja mergea la grădiniță, dar din când în când ne mai vedem și acum și își petrec timp împreună. Eu am fost o norocoasă și din punctul acesta de vedere pentru că o cunoșteam dinainte și am știut că este omul potrivit care să stea cu fetița mea.

Nicolle Stănese, despre cel mai solicitant rol- meseria de mamă

Sursa foto: Arhivă personală

Citești bloguri sau cărți de parenting?

Citesc, dar nu m-am ghidat niciodată după ele, sincer. Mi-am ascultat mereu instinctul matern și cred cu tărie că nu există mame perfecte, dar fiecare mamă este perfectă pentru copilul ei.

Educație. Stat sau privat și de ce?

Noi am ales privat. Am ales privat pentru că după mai multe vizite în grădinițele din Sibiu și cele de stat și cele private, mi-a rămas sufletul la colectivul grădiniței “Tărâmul Zânelor”. Pentru noi a contat curățenia din locul in care Ana-Victoria își petrece 6-7 ore pe zi, dragostea și bunătatea oamenilor care au grijă de ea acolo, mâncarea și atmosfera. Nu am nimic împotriva grădinițelor sau școlilor de stat, eu am învățat la stat, dar astăzi, în Sibiu, cel puțin, nu m-a mulțumit niciuna, din păcate. Deja am început să ne gândim la școală și încă adunăm informații. Nu știm încă încotro ne vom îndrepta.

Vacanță cu Ana Victoria sau fără?

Și, și 🙂 Unele vacanțe cu copilașii (Marius, iubitul meu are și el un băiețel), altele doar noi doi. Cred că asta e varianta câștigătoare.

Nicolle Stănese, despre cel mai solicitant rol- meseria de mamă

Sursa foto: Arhivă personală

Cum reușești (dacă reușești) să te ții de activitățile tale – sport, pasiuni, momente zen?

Am perioade în care reușesc și perioade în care nu. Încerc să le îmbin pe toate, nu reușesc mereu dar mereu încerc 🙂 în ultimele luni, după o pauză destul de lungă din n motive (sau scuze), am reînceput să merg la sală, să fac sport și asta mă face să am energie, să încep să fiu din nou mulțumită de felul în care arăt.

Mi-am propus să fac din asta un stil de viață.

Avem de cele mai multe ori tendința de a fugi în sala de sport, înainte de vară, de vreun concediu sau de vreun eveniment de care ne pasă nouă, dar mi-am dat seama în ani de zile că nu e varianta câștigătoare așa că dacă tot sunt destul de aproape de 30 de ani, am zis că e momentul să fac din viața activă, cu sport și mâncat cât de cât sănătos sau măcar echilibrat, un stil de viață.

Reușesc să mă mai și “închid” în baie, într-o cadă cu spumă, cu un pahar de vin în mână și să citesc.

Încerc să imi fac timp și de o oră la masaj, de unde plec fericită ca un copilaș care a primit o vată de zahăr 🙂 și uite așa, ne luăm fericirea din lucruri mici, vorba Mihaelei Rădulescu. 🙂

Ce faci pentru sufletul tău?

Petrec timp alături de Ana-Victoria, mă scufund în brațele bărbatului meu, plecăm amândoi într-o vacanță și…mănânc câte-o ciocolată 🙂

Dacă ar fi să descrii viața ta într-un cuvânt care ar fi acela?

Dragoste.

Care este super puterea ta?

Ea.

Ce faci când simți că o iei razna?

Număr până la 10, rar, în gând. M-a învățat tata… După care caut soluții sau reacționez.

Dacă ar trebui să îi dai un singur sfat copilului tău, care ar fi acela?

Să își caute mereu fericirea, indiferent unde, cu cine și ce trebuie să facă pentru asta. Eu mereu o să fiu alături de ea.

Ce urmează pentru Nicolle?

Urmează multe proiecte, dar despre cel mai drag din momentul acesta și la care deja lucrează oameni minunați cărora vreau să le mulțumesc, vreau să îți povestesc. Nicolle Stănese Dintotdeauna mi-a plăcut să scriu și acum o s-o fac pe site-ul meu. Sper să reușim să fie gata înainte de Paște. E un proiect frumos, o să vezi.

Folosim cookies pe revista noastră pentru a-ți asigura o experiență wow!

Te rugăm să accepți. De asemenea, ai posibilitatea să refuzi, fără ca acest fapt să te împiedice să vizitezi site-ul nostru. În orice caz, e bine să citești Notificarea privind protecția datelor cu caracter personal din subsolul site-ului.