Dragă părinte…

Dragă părinte, al meu, al tău! Îți scriu ție. Celui care a vegheat la capul meu când am fost bolnavă, celui care a renunțat la ultima bucată de tort în favoarea mea. Care nu a mai plecat în concediu pentru ca eu să merg la facultate. Îți scriu ție. Celui care a renunțat la el pentru mine.

De multe ori, mi-ar fi plăcut să știu că n-ai bani suficienți să-mi cumperi o păpușă pe care nu știam s-o prețuiesc. Mi-ar fi plăcut să știu că ai făcut ore suplimentare, până la epuizare pentru ca eu să merg în excursie.

Mi-ar fi plăcut să mă înveți că nimic nu ține o veșnicie. Mi-ar fi plăcut să-mi spui să țin bine ferecate amintirile.

Mi-aș fi dorit să-mi spui că schimbările sunt normale. Să am curaj să spun Stop! Să fiu gata să o iau de la capăt, să nu mă tem de prejudecăți.

<