Şi-a mai trecut 1 an. Dar nu degeaba. Sau?

Se încheie şi 2016 în curând şi prevăd cum ne vom grăbi să etichetăm tot parcursul acestuia în prost sau bun (dacă ne luăm după alegeri – nici nu mai pomenesc :)). Dar iar depinde pe cine întrebi.

Interesant este că de fapt nicio întâmplare din vieţile noastre nu are în mod natural ceva “bun” sau ceva “rău” în ea, dar contează modul în care noi ne raportăm la ea.

Eu pot să spun despre anul acesta că a fost magic – cu de toate 🙂 . Am învăţat lucruri fenomenale despre mine cu ajutorul unor persoane care au apărut pe parcursul acestor 12 luni în drumul meu. Şi aici mă refer şi la oamenii care contribuie cu un vibe extraordinar în dezvoltarea mea, dar şi la cei care mi-au făcut probleme şi au ridicat nivelul de stres la maxim. Aleg să-i văd pe toţi ca un plus de experienţă raportat la modul în care trebuie să reacţionez la ce mi se întâmplă.

Am învăţat să mă împrietenesc cu schimbarea. Uitându-mă la eşecurile mele, am hotărât că schimbarea poate fi un pas important, mai ales că eram retincentă la aceasta…e şi normal, creierele noastre sunt programate să fim aşa, să tânjim după rutină, numai că în lumea în care trăim nu ne mai foloseşte la nimic. Nu vreau sã spun cã e greşit sa greşim. E chiar recomandat 🙂 , este modul in care oamenii evolueazã.

Anul acesta am învăţat să fiu prezentã. Este un act atât de simplu şi aproape că nu-l mai facem deloc. Pur şi simplu să tragi aer în piept şi să savurezi momentul ãsta. Să conştientizezi ce faci acum, să reflectezi la consecinţe – constienţa precede schimbarea. De prezenţa mea -nu doar fizicã- au atât de multă nevoie copiii şi îi văd cum înfloresc când sunt atentă şi le sorb fiecare cuvinţel încât merită efortul (să laşi telefonul la uşa de la intrare :)). Nu-mi iese mereu, dar insist.

Responsabilitatea personală. Este incredibil cât de mult poţi să avansezi când încetezi să mai dai vina pe alţii pentru lucruri care se întâmplă în viaţa ta şi analizezi ceea ce faci tu greşit. Este superb să transmiţi şi copiilor acest lucru. Ca să nu mai spun că îi oboseşti şi pe cei din jur când eşti veşnic victimã.

Respectul faţă de ceilalţi oglindeşte de fapt respectul faţă de mine. Acesta este primul lucru pe care soţul meu m-a învăţat când am început businessul meu drag. Orice angajament sau promisiune nerespectată, aparent insignifiantă, te înjoseşte şi slăbeşte legătura pe care o ai cu oamenii din jurul tău. Şi prin angajament mă refer la faptul că nu suni înapoi persoana căreia i-ai promis că o vei suna, că lipseşti de la o întâlnire la care ai promis că vei ajunge sau să nu plăteşti (la timp) un furnizor care a prestat ceva pentru tine.

Am înţeles cum funcţionează creierul 🙂 . Sună bombastic, dar de fapt nu este chiar aşa de complicat. Teoretic, creierul nostru execută ceea ce îi spunem noi…poate nu în mod direct şi de aceea cred că trebuie să învăţ ce si cum să-mi transmit ca lucrurile să funcţioneze frumos.

Gândiţi-va când vã spuneti constant cât sunteţi de obosiţi şi că în ritmul asta nu mai puteţi continua, aveti nevoie de câteva zile libere…ce face creierul atunci? va dăruieşte o drăguţă răceală şi vã pune la pat :). Pe principiul “ai grijă ce-ţi doreşti că s-ar putea să se întâmple” 🙂 . Dincolo de glumă, suntem rezultatul unor credinţe ale noastre, ale unor lucruri pe care ni le spunem şi ale unor imagini pe care ni le proiectãm în minte. Acum depinde ce ne dorim si in functie de asta sã transmitem la “împãrãtie” 🙂 .

Faptul că mergem la sala de 4 ori pe săptămâna, dar ne spunem in fiecare dimineatã cât de mult de ne enervează asta, nu ne va ajuta deloc să avem rezultatele pe care ni le dorim.

Să gândim că aşa sunt copiii, entuziasmaţi/agitaţi/efervescenţi şi că e în regulă să fie dezordine non-stop în casă, ne ajutã sã acceptãm mai usor realitatea decât să ne repetãm cât de mult ne enervează faptul că nimic nu mai este la fel de “la locul lui” ca înainte.

Creierul are nevoie să audă constant “îmi place” , “iubesc să fac asta” , “ador să” dacă vrem să fim echilibraţi şi toleranţi. Eu regret că nu am ştiut lucrurile acestea mai devreme, probabil cã as fi fost o mamã/sotie/femei si mai bunã. Aş fi salvat enorm de multă energie şi aş fi selectat din timp momente, sentimente sau persoane care merită timpul meu.

Dacă va pasionează zona aceasta, vã recomand video-urile Marisei Peer, o psihoterapeută britanică care vorbeste despre cum functioneazã creierul nostru.

Concluzia este că alegerea este doar la noi dacă este bine sau mai puţin bine. Folosesc prezentul pentru că doar acesta contează. Anul care a fost sau anul care vine nu înseamnă acum 🙂 .

Las mai jos o replică a lui Will Smith care îmi place foarte tare, oglindeşte societatea de astăzi si poate e bine sã reflectãm la ea, sa ne cheltuim timpul cu oamenii pe care ii iubim si sã câstigãm lucrurile pe care ni le dorim <3 .

“We spend money we haven’t earned on things we don’t need to impress people we don’t like”.

Claudia S.

Folosim cookies pe revista noastră pentru a-ți asigura o experiență wow!

Te rugăm să accepți. De asemenea, ai posibilitatea să refuzi, fără ca acest fapt să te împiedice să vizitezi site-ul nostru. În orice caz, e bine să citești Notificarea privind protecția datelor cu caracter personal din subsolul site-ului.